Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, este sărbătorit în fiecare an, pe 23 aprilie. El este unul dintre cei mai îndrăgiți sfinți din calendarul ortodox.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe sărbătorit pe 23 aprilie

Ziua de 23 aprilie este dedicată, în calendarul creștin, sărbătorii unuia dintre cei mai mari sfinți ai Bisericii Creștine, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Potrivit tradiției, această zi este marcată prin împodobirea caselor cu crengi verzi, care semnifică renaşterea naturii.

Se spune că Sfântul Gheorghe s-a născut din părinţi creştini în Capadocia, în timpul împăratului Diocleţian. El a îmbrățișat cariera militară și a ajuns în armata imperială, confruntându-se direct cu persecuțiile asupra creștinilor. Militarul de carieră își mărturisește credința în Hristos, motiv pentru care este întemnițat, torturat și, în cele din urmă, ucis prin decapitare, pe 23 aprilie. De aceea, această zi a rămas în tradiție ca ziua sa de prăznuire.

În iconografie, el apare în timp ce, de pe cal, străpunge cu o suliță un balaur. Scena are legătură cu o veche legendă conform căreia Sfântul Gheorghe a salvat cetatea Silena din provincia Libiei, terorizată de un balaur.

În cele mai multe icoane, este reprezentat purtând o mantie roșie, culoarea tradiţională a martirilor creștini, dar și în chip de războinic, ţinând o cruce în mâna dreaptă şi o sabie în mâna stângă.

Credințe și superstiții în această zi de sărbătoare

Tradiția populară păstrează numeroase credințe și obiceiuri pentru această zi de sărbătoare. De Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, casele se împodobesc cu crenguțe de stejar sau păr ori, în alte zone, cu rugi tineri și crenguțe de salcie sau leuștean. Acest obicei simboliează renașterea naturii, odată cu venirea primăverii. În tradiţia populară se consideră că aceste crenguțe atârnate la intrarea în casă protejează gospodăria de spiritele rele.

Conform obiceiurilor vechi, în această zi, oamenii trebuie să se îmbăieze, înainte de răsărit, într-o apă curgătoare. Așa sunt protejați de boli pentru tot anul și sunt curățați de rele. Se mai spune că cel care se spală cu rouă de pe busuiocul cules înainte de răsărit, în această zi, va fi cinstit de toată lumea. În schimb, cine doarme și lenevește, ia somnul mieilor şi tot anul va fi somnoros.

Gunoiul adunat în ziua de Sfântul Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să dea roade. În această zi se adună de pe câmp plantele medicinale care se păstrează peste an. Conform obiceiului, dacă în această zi va fi rouă multă ori ceață, anul va fi bogat. Dacă va ploua, se va face mult grâu și mult fân, spune credința populară.

În această zi nu se lucrează fizic și nici nu se face curățenie. De asemenea, sunt de evitat certurile în familie.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, omagiat la Mănăstirea Pantocrator

Anul acesta, ziua dedicată acestei sărbători capătă o însemnătate aparte pentru creștinii din România. Miercuri, 22 aprilie, capul Sfântului a fost adus de la Muntele Athos la Mănăstirea Pantocrator din județul Teleorman. Aici relicva va rămâne pentru închinare până la data de 28 aprilie.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este omagiat în acest fel, special, la Mănăstirea Pantocrator deoarece sărbătoarea lui cade în preajma Duminicii Mironosițelor, a treia după Paști. În această zi, este cinstită, la sfântul locaș, Sfânta Maria Magdalena.

Situată în localitatea Drăgănești-Vlașca, în județul Teleorman, Mănăstirea Pantocrator este închinată Sfintei Mironosițe Maria Magdalena, Sfântului Ioan Teologul și Sfintelor Femei Mironosițe. Lăcașul a fost ridicat pe ruinele unui fost spital din Primul Război Mondial, devenit spital comunal și apoi abandonat.