Distracție cu gaz ilariant. Este o modă periculoasă printre tineri. Efectele unui astfel de comportament sunt dintre cele mai grave

Pare o distracție inofensivă: un balon, câteva secunde de euforie și, uneori, o criză de râs. În spatele noii mode de la petreceri se află însă protoxidul de azot, cunoscut drept „gaz ilariant”, o substanță cu utilizări perfect legale, dar care poate deveni periculoasă atunci când este inhalată în scop recreațional.

Fenomenul nu este nou în Europa, însă a devenit tot mai vizibil și în România. Ministerul Afacerilor Interne atrăgea atenția încă din februarie asupra folosirii gazului la petreceri, festivaluri și întâlniri între tineri și asupra faptului că recipientele pot fi cumpărate cu ușurință inclusiv de pe internet.

Protoxidul de azot este un gaz incolor, folosit în mod legitim în medicină și stomatologie, dar și în industria alimentară, inclusiv în dispozitivele pentru prepararea frișcăi.

Problema apare atunci când gazul este folosit pentru cu totul alt scop.

În consumul recreațional, acesta este transferat de obicei într-un balon și apoi inhalat. Efectele apar rapid și pot include euforie, amețeală și modificarea percepției. Tocmai durata scurtă a efectului poate determina repetarea inhalării într-un interval redus de timp.

Cazul unui fotbalist a readus fenomenul în atenție

Subiectul a revenit recent în atenția publicului din România după informațiile apărute în presa sportivă despre Octavian Popescu.

Potrivit relatărilor din presă, fostul jucător al FCSB, împrumutat în prezent la formația greacă Levadiakos, ar fi fost implicat într-un episod în care ar fi fost folosit protoxid de azot.

Presa sportivă a relatat că, înaintea unui meci al FCSB din luna august, fotbalistul nu ar mai fi răspuns la telefon, iar la locuința sa ar fi ajuns autoritățile. În apartament ar fi fost găsite și baloane despre care sursele citate de presă susțin că fuseseră folosite pentru inhalarea gazului.

Cum stau lucrurile în România

Situația protoxidului de azot este mai complicată decât simpla împărțire între „legal” și „ilegal”.

Gazul are numeroase utilizări legitime. În România există însă și o legislație care reglementează operațiunile cu produse susceptibile să producă efecte psihoactive.

Legea 194/2011 stabilește cadrul pentru produsele care pot produce stimularea sau inhibarea sistemului nervos central și modificări ale funcțiilor psihice ori comportamentului. Legea include inhalarea printre modalitățile de consum.

Asta înseamnă că faptul că o substanță are și utilizări legale nu trebuie confundat cu ideea că poate fi comercializată fără restricții pentru orice scop.

În plus, legislația românească prevede sancțiuni în anumite situații care implică furnizarea către minori, în vederea consumului, a unor inhalanți chimici toxici.

România nu are însă o interdicție generală asupra protoxidului de azot identică celei introduse în Regatul Unit.

Acolo, legislația a fost înăsprită în 2023, iar posesia protoxidului de azot atunci când este destinat consumului recreațional poate constitui infracțiune. Utilizările legitime, medicale sau industriale, rămân permise.

De ce nu este doar un balon inofensiv

Riscurile consumului sunt motivul pentru care fenomenul a atras atenția autorităților sanitare din mai multe țări.

Organizația Mondială a Sănătății arată că inhalarea protoxidului de azot poate fi asociată cu amețeli, confuzie, pierderea cunoștinței, greață și accidente.

În cazul consumului intens și repetat, riscurile devin mai serioase.

Protoxidul de azot poate inactiva vitamina B12 din organism, afectând funcționarea normală a sistemului nervos. Utilizarea cronică sau în cantități mari a fost asociată cu amorțeli și furnicături ale membrelor, slăbiciune musculară, dificultăți de mers și alte probleme neurologice.

Există și un risc acut: atunci când gazul împiedică organismul să primească suficient oxigen, poate apărea asfixia.

Tocmai contrastul dintre imagine și efecte face fenomenul înșelător.

La o petrecere, un balon colorat poate părea departe de imaginea clasică asociată consumului de droguri. Gazul din interior poate fi cumpărat pentru utilizări perfect legitime, iar efectul recreațional durează doar câteva momente. Riscurile, însă, pot dura mult mai mult decât râsul.