Renumărarea voturilor în democrațiile occidentale arată că în doar 0,04% din cazuri rezultatul alegerilor a fost schimbat

• În SUA, din aproape 7.000 de scrutinuri în ultimii 23 de ani, în 36 de cazuri s-a cerut renumărare. În doar trei cazuri s-a schimbat ordinea primilor doi clasați, acolo unde diferențele erau de sub 0,01%
• În România, diferența dintre Elena Lasconi și Marcel Ciolacu este de 0,03%
• Diferența este că în Statele Unite mașinile de validare a voturilor sunt automate, în timp ce în România se numără milioane de voturi din saci împrăștiați pe jos

În Uniunea Europeană nu există cazuri de renumărare a voturilor la nivelul unui stat întreg, într-un scrutin pentru funcția de președinte.

Un studiu al ONG-ului american Fair Vote arată că în Statele Unite au avut loc 36 renumărări în perioada 2000-2023 dintr-un total de 6.929 de scrutinuri care au avut loc în toate cele 50 de state. Vorbim de alegeri locale, parlamentare, pentru guvernatori, procurori generali etc. A fost o renumărare la 192 de scrutinuri efectuate.

Deci ponderea cazurilor de renumărare a fost de 0,51% din totalul scrutinurilor din ultimii 23 de ani. Dintre aceste renumărări, doar în trei cazuri ordinea primilor doi clasați s-a inversat. Deci în doar 0,04% din cazuri soarta alegerilor a fost schimbată.

Studiul Fair Vote arată că, în cele trei cazuri, diferențele între cei doi candidați erau foarte mici: sub 0,06%. Cazul Lasconi-Ciolacu se încadrează în acest profil statistic, diferența dintre ei fiind de doar 0,03%: Lasconi – 19,18% și Ciolacu – 19,15%.

Ultima renumărare care a schimbat rezultatul datează tocmai din 2008, la o competiție pentru Senat în statul Minnesota. De atunci, niciun alt scor electoral nu a mai fost infirmat.

Experiența americană arată că, în urma renumărării, distanța dintre primul și al doilea clasat a crescut, în loc să scadă. Le reverificări, tendința a fost ca ambii candidați să crească, dar mai mult cel care fusese deja desemat câștigător. Explicația: sistemul de validare a voturilor în SUA este automatizat, iar renumărarea constată că mașinile utilizate n-au aplicat corect marcajul pe opțiunea de vot, neînregistrându-l.

În Statele Unite există legi electorale care prevăd renumărarea automată a tuturor voturilor de la un anumit prag. 24 de state din 50 au procedura de renumărare obligatorie la diferențe procentuale foarte mici, în timp 25 de state permit renumărarea doar la cererea justificată a unuia dintre candidați. Excepția este Mississippi care nu admite renumărarea voturilor.

Patru state au renumărare automată la o diferență sub 1% între primii doi candidați. 10 state la sub 0,5%, cazul Lasconi-Ciolacu de la noi. Alte trei state la sub 0,25%. Oregon la sub 0,2%, Michigan la o diferență mai mică de 2.000 de voturi, iar patru state au renumărare automată doar dacă există egalitate între candidați.

Ultima renumărare a fost în Florida, la alegerile prezidențiale dintre Joe Biden și Donald Trump. Reverificarea nu a modificat rezultatul: Biden a câștigat alegerile.

Observația Fair Vote este că recurgerea abuzivă la contestarea alegerilor subminează încrederea populației în integritatea votului democratic. Oamenii ajung să nu mai creadă în alegeri libere, fundamentul democrației. Lipsa de încredere în capacitatea unei țări de a desfășura alegeri oneste pune în pericol întregul sistem democratic. „Renumărările frivole fac mai mult rău decât bine”, este concluzia Fair Vote.