Proteste violente în liceele din Franța:6.100 de persoane reținute și 83 de polițiști răniți
Peste 5.000 de persoane au fost reținute, iar sute de licee din toată Franța au fost implicate în proteste care au degenerat în ciocniri violente cu poliția și incendii în mai multe orașe. Marine Le P
Nemulțumirea elevilor francezi față de ce ei numesc lipsa de investiții în educație, profesori absenți, orare supraaglomerate, clădiri în ruină și clase în care se sufocă de căldură a pornit pe 21 septembrie 2026, la liceul Saint-Exupéry din Créteil. De atunci, de peste două săptămâni, sute de licee din toată țara au fost blocate de elevi, iar ce a început ca un protest școlar s-a transformat rapid într-o criză națională.
Situația s-a agravat în mai multe orașe. La Lyon, protestatarii au aruncat cu pietre în forțele de ordine, potrivit relatărilor din teren, iar la Lille au fost semnalate pubele incendiate pe străzi în zilele de 29 septembrie și 1 octombrie. Imaginile difuzate arată ciocniri între tineri și jandarmi, cu gaze lacrimogene și scutieri. Bilanțul mișcării este unul grav: peste 5.000 de persoane au fost reținute, dintre care 87% minori, 24 de școli au fost arse sau devastate, iar aproximativ 215 elevi au fost răniți, printre care un băiat de 15 ani din Lens și un adolescent din Tours care și-a pierdut un ochi. Premierul Lecornu a anunțat o serie de măsuri ca răspuns la criză, iar astăzi este programată o zi națională de mobilizare, cu un marș la Paris, pe traseul République-Nation, de la ora 14:00.
Nu e doar despre școli, de fapt. Criza educațională se suprapune peste o criză politică și economică mai amplă care zguduie Franța de săptămâni bune. Randamentele obligațiunilor franceze au urcat la maxime nemaivăzute de la începutul anilor 2000, pe fondul îngrijorărilor legate de finanțele publice și de incertitudinea politică din țară.
În acest context, Marine Le Pen, liderul extremei drepte și mare favorită pentru prezidențialele de anul viitor, a anunțat un plan de reducere a cheltuielilor publice: 140 de miliarde de euro economii nete până în 2032 față de 2026, pornind de la o țintă inițială de 125 de miliarde, și un deficit de 3% pentru 2030. Anunțul a fost legat direct de evoluția pieței obligațiunilor și de presiunea asupra finanțelor statului. Unii comentatori consideră că Le Pen încearcă să capitalizeze politic pe nemulțumirea populară, însă ea însăși a respins legătura cu protestele, numindu-le revolte organizate de profesioniști și cerând adoptarea unei legi anti-revoltă.
Guvernul francez se află sub presiune maximă acum, între un sistem de învățământ care cere reforme urgente și o stradă care nu mai are răbdare. Elevii spun că nu se opresc până nu primesc răspunsuri concrete, iar sindicatele de profesori s-au alăturat deja mișcării. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor ceda sau dacă tensiunile vor escalada și mai mult în zilele următoare.