A doua zi de grevă generală în spitale, după eșuarea negocierilor. Bolojan susține în continuare că salariile nu vor scădea
Greva generală din sănătate a continuat miercuri, 29 iulie 2026, sindicatele și Guvernul menținându-și pozițiile diametral opuse privind noua lege a salarizării. Federația Sanitas susține, pe baza unor simulări, că veniturile medicilor ar putea scădea cu până la 36%, iar cele ale asistenților cu 20%, din cauza tăierii sporurilor de condiții grele și de weekend.
Sistemul medical din România este parțial blocat pentru a doua zi consecutiv, după ce negocierile de marți seară dintre sindicaliști și Ministerul Sănătății au eșuat. În timp ce Federația Sanitas continuă greva generală, acuzând că noua lege a salarizării va prăbuși veniturile medicilor și asistenților, premierul interimar Ilie Bolojan a catalogat protestul drept unul bazat pe „minciună” și a garantat că niciun salariu nu va fi diminuat.
Riscul transformării angajaților în victime ale unui război politic
În contextul tensiunilor majore din sistem, Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a lansat un avertisment dur miercuri dimineață, atrăgând atenția că proiectul noii legi a salarizării riscă să fie transformat într-un „câmp al bătăliilor politice”, scrie PRO TV.
Liderii FSSR consideră că medicii și asistenții pot deveni victimele unei ample campanii de dezinformare. Sindicaliștii atrag atenția că lupta personalului medical nu trebuie redusă strict la blocarea unor tăieri salariale, ci trebuie să vizeze o creștere reală și echitabilă a veniturilor. O problemă structurală a noului proiect de lege, susține FSSR, este concentrarea aproape exclusivă pe creșterea salariilor de bază, măsură care ar dezavantaja drepturile aferente condițiilor grele de muncă și sporurile de permanență.
Deși calculele FSSR arată că riscul real de scădere a veniturilor, în forma actuală negociată a legii, ar afecta cel mult 15% dintre angajați (cu sume de ordinul zecilor sau sutelor de lei), sindicatul insistă pentru eliminarea oricărui risc de diminuare financiară.
De ce continuă protestul Sanitas? Calculele indică pierderi de până la 36%
În paralel, Federația Sanitas a menținut decizia grevei generale pe termen nelimitat, asigurând în spitale doar urgențele și cazurile complexe. Președintele federației, Iulian Pope, a declarat că la Ministerul Sănătății au avut loc doar discuții tehnice, fără putere de decizie, solicitând intervenția unei clase politice care să își asume responsabilitatea rezolvării crizei.
Conform simulărilor realizate de Sanitas, aplicarea legii în forma actuală ar genera un dezastru financiar pentru anumite categorii de personal. Reducerea sporului pentru condiții de muncă de la 85% la 20% ar duce la scăderi de venituri de aproape 20% pentru asistenții medicali din secțiile ATI.
Situația ar fi și mai gravă în rândul medicilor. Un medic primar ar pierde peste 25% din venit, iar un angajat încadrat pe funcția de medic ar suferi o diminuare de 36,6%. Nici medicii rezidenți nu ar fi scutiți, aceștia riscând pierderi salariale cuprinse între 22% și 25,5%. O altă lovitură majoră reclamată de Sanitas este tăierea tarifului suplimentar pentru munca prestată în weekend și în zilele de sărbătoare legală, de la 100% la doar 10% sau 30%.
Răspunsul Guvernului. „O grevă bazată pe minciună”
Pus în fața faptului împlinit, a spitalelor blocate, premierul interimar Ilie Bolojan a ieșit cu un mesaj, cerându-și scuze pacienților pentru disconfortul creat, dar respingând categoric argumentele sindicaliștilor.
La finalul unei ședințe extraordinare de Guvern, Bolojan a afirmat că protestul este nejustificat și se bazează pe dezinformare. Premierul a oferit garanții publice că, odată cu adoptarea noii legi a salarizării, niciun salariu din sectorul public nu va scădea. Dimpotrivă, susține el, documentul va corecta inechitățile din sistem, permițând creșteri salariale echitabile, limitate însă de capacitatea reală de plată a economiei.
Mai mult, șeful interimar al Executivului a criticat modul actual de finanțare a spitalelor, bazat pe alocări directe de la Casa Națională de Sănătate pentru plata salariilor, în loc să fie condiționat de performanță și de serviciile medicale prestate pacienților. Această lipsă de presiune asupra managerilor de a adapta oferta spitalelor la nevoile reale ale bolnavilor creează, în viziunea Guvernului, distorsiuni majore și cheltuieli ineficiente care trebuie corectate prin noua legislație.