Șefa CCR, Simina Tănăsescu, explică anularea alegerilor prezidențiale din 2024
Simina Tănăsescu, președinta CCR, a răspuns întrebărilor care au divizat România, într-un interviu la TVR.
În privința anulării prezidențialelor, șefa CCR a spus că decizia s-a bazat pe încălcări grave ale Constituţiei şi ale legislaţiei electorale.
“Trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției”
Simina Tănăsescu, președinte CCR: Sper să nu vă supărați pe mine. Vreau să corectez o eroare factuală aici. Într-o primă fază, Curtea Constituțională a validat primul tur al alegerilor. Iar asta cred că s-a întâmplat într-o zi de luni. Anularea întregului proces electoral, nu doar al primului tur, ci în întregime tot procesul, asta înseamnă, inclusiv de la faza, nu doar campaniei electorale, ci de la faza depunerii candidaturilor, s-a produs într-o zi de vineri. Mai mult de 12 ore, asta doar pentru precizie. Dar, motivele pentru care Curtea a ajuns la acea concluzie sunt publicate în Monitor și ele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea drepturilor candidatilor de a fi aleși și nerespectarea flagrantă a regulilor referitoare la finanțarea campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre. Ele sunt de domeniul de competență a Curții, în măsura în care vorbim de drepturi fundamentale și de drepturi fundamentale de tip electoral, apropo de democrație și de pericolele pe care aceasta le poate comporta, cu care ea se poate întâlni. Și sunt motive care, pe de-o parte, au fost detaliate într-o hotărâre, care a trecut destul de multe teste juridice până acum, și testul Comisiei de la Veneția, și testul Comisiei Europene, și sunt motivele de natură tehnică, de natură juridică, cred că sunt destul de, e adevărat că sintetic, dar destul de bine prezentate în acea hotărâre.
Liliana Năstase, jurnalist TVR: Care a fost elementul cheie pe care Curtea Constituțională l-a primit pe masă pentru a anula alegerile la acel moment?
Simina Tănăsescu, președinte CCR: Nu toți candidații ajung. Nu toate candidaturile au ajuns să facă obiectul.
Liliana Năstase, jurnalist TVR: E adevărat. Candidatura domnului Călin Georgescu nu a ajuns atunci la CCR.
“Am avut nevoie de un timp de procesare a informațiilor din acele documente desecretizate”
Simina Tănăsescu, președinte CCR: Nu avea cum. Nu ajung la Curtea Constituțională decât în masura în care sunt contestate candidaturile care au fost deja depuse la Biroul Electoral Central, iar la Biroul Electoral Central, iarăși, sunt contestate doar cele care sunt în regiune. Deci, e un întreg circuit care se produce. Unele candidaturi nu au ajuns deloc la nivelul Curții. Deci, din start, unele lucruri nu le știam. În al doilea rând, chestiune legate de campania electorală și de finanțare au făcut obiectul analizei la finalul procedurii, când trebuie să validăm ansamblul alegerilor. Unele aspecte, iarăși, nu sunt în competența Curții. Ele țin de alte instituții ale statului, care se ocupă de comunicare și de modul de desfășurare a campaniei. Nu atât de mult de finanțare, dar de modul de desfășurare a campaniei, în modul particular în mass media. Iar încălcarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, poate cel mai important dintre drepturile acestea, dreptul de vot al cetățenilor, chiar cred că nu aveam cum să o stabilim anterior. Împreună cu o țară întreagă, și noi am luat la cunoștință de documente desecretizate, și am avut nevoie de un timp de procesare a informațiilor din acele documente desecretizate, care au fost desecretizate pentru prima dată, după Decembrie 1989, că ați menționat reperul acesta, într-o mișcare fără precedent, cred că pentru toată lumea.
“A fost o decizie asumată”
Simina Tănăsescu, președinte CCR: Am mai spus și asta, și cu alte prilejuri. N-a fost o decizie ușoară, n-a fost una pe care să ne-o dorim, n-a fost ceva la care să ne fi gândit vreodată că am putea să ne confruntăm cu așa ceva.
Însă a fost o decizie asumată, o decizie calmă, calmă în sensul redactării unor argumente. Informații pe care nu le-am avut, dar nu le-a avut nimeni, înainte de ca ele să fi fost desecretizate, au necesitat un timp de înțelegere și de gândire asupra argumentelor, și de altfel o decantare a ce poate să reprezinte informație utilă, interesantă, știu eu, pentru presa, pentru orice altcineva, dar nu din perspectiva juridică. Care să ne intereseze pe noi din perspectiva juridică. Din perspectiva juridică ne-au interesat chestiuni legate de modul de desfășurare a campaniei electorale, pe care nu le aveam, nu le știam. N-ajunsese nimic legat de campania electorală.
O să fac o mărturisire, dar e făcută public de multă vreme. Eu nu am televizor acasă. Eu nu dețin instrumentul, aparatul unui televizor. Și înțeleg că, în timpul campaniei electorale, au existat numeroase declarații ale unor candidați cu privire la modul în care s-a desfășurat campania lor. Informațiile astea nu le aveam. Eu, personal, cel puțin, chiar nu le cunoșteam, pentru că urmăresc media scrisă, urmăresc alte instrumente, dar nu televizorul. Lumea din jurul meu îmi spunea că n-ai văzut la televizor că a declarat, orice va fi declarat, un candidat? Și răspunsul meu era că n-am văzut, că n-am televizor. Asta poate fi la nivel anecdotic, dar când documente desecretizate arată faptul că e posibil ca într-o campanie electorală să ai un salt spectaculos de popularitate, cu cheltuieli absolut inexistente sau cel puțin declarate a fi zero, asta e o informație pe care nu o aveam anterior și pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă, încă odată, din perspectivă constituțională. Alte tipuri de informații nu au relevanță juridică și atunci acelea nu aveau cum să ne influențeze.
“Desecretizarea documentelor”
Simina Tănăsescu, președinte CCR: Am văzut hotărârea pe care am redactat-o și pe care am publicat-o în Monitor. Nu pot decât să fiu de acord cu dumneavoastră, dar realitatea obiectivă rămâne aceeași. Unele informații ne-au fost cunoscute nu doar nouă, ci au devenit cunoscute în spațiul public abia în momentul desecretizării unor documente.