Înalta Curte de Casație și Justiție a decis: Turul 2 nu se reia!
Curtea Supremă de Casație și Justiție a admis recursul CCR cu privire la decizia pronunțată de Curtea de Apel Ploiești prin care a decis suspendarea hotărârii Curții Constituționale privind anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei a judecat azi, recursul împotriva deciziei prin care Curtea de Apel Ploieşti a admis o cerere în care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale. După o ședință de 5 minute, magistrații au admis recursul formulat de CCR. Asta înseamnă că turul 2 al alegerilor prezidențiale nu se reia.
Reamintim că un judecător de la Curtea de Apel Ploiești a suspendat joi decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. „Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Admite acţiunea în anulare. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată către reclamantă în cuantum de 70 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru. Cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare”, potrivit minutei deciziei Curţii de Apel Ploieşti.
Judecătorul Curții de Apel Ploiești, Alexandru Vasile, susține că Hotărârea prin care Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat alegerile din anul 2024 este „nelegală”, invocând mai multe argumente, potrivit motivării deciziei. Încă de la început, judecătorul subliniază că Hotărârea prin care CCR a anulat alegerile din 2024 „este un act administrativ cu caracter normativ”, ceea ce ar justifica judecarea ei de către o secție de contencios-administrativ.
În documentul de 20 de pagini, Alexandru Vasile a explicat că judecătorii Curții Constituționale au interpretat în mod abuziv legea.
„Curtea constată că, prin cererea de chemare în judecată, un prim motiv de nelegalitate invocat de reclamantă se referă la faptul că, la emiterea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, Curtea Constituţională a comis un exces de putere, aşa cum este definit de art. 2 alin. (1) lit n) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Arată că, prin actul administrativ normativ contestat, Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României“, se arată în document.
Judecătorul Alexandru Vasile: CCR a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu, impunând poporului român un Președinte neales
„Ultimele două motive de nelegalitate invocate de reclamantă se referă la faptul că hotărârea atacată a fost emisă şi cu încălcarea art. 2 din Constituţia României privind Suveranitatea, ca principiu constituţional general şi arată că, prin hotărârea menţionată, Curtea Constituţională a încălcat suveranitatea poporului român, al cărui membru este şi reclamanta, anulând întreaga procedură electorală, lăsând România fără Preşedinte legitim ales de poporul român şi aruncând-o într-o criză politică profundă, care nu s-a încheiat nici în prezent, la peste 4 luni de la anularea alegerilor. Ori, Curtea Constituţională a exercitat suveranitatea poporului român în nume propriu, impunând poporului român un Preşedinte neales, numit de chiar Curtea Constituţională, cu încălcarea gravă a prevederilor Constituţiei României, deşi, potrivit art. 142 alin. (1), Curtea Constituţională ar fi trebuit să fie garantul supremaţiei Constituţiei“, se arată în motivare.
